Rade baietelul de tine.

Dupa cum cred ca am mai spus, mie imi place sa invat cate ceva din tot ce fac si ce se intampla in jurul meu asa ca mai scriu despre asta cu speranta ca poate va ajuta intr-o oarecare masura si pe voi.

            Vara abia a inceput iar eu am fost deja de doua ori la mare cu familia, la relaxare. As vrea sa merg si a treia oara cu prietenii pentru distractie, cer prea mult? :o3

Prima oara am fost in Saturn si am stat la o vila de pe plaja, era exact ca in filme privelistea. Indiferent ca mancai sus la terasa sau jos in bucatarie, marea era langa tine. Insa atunci cand am fost acolo mi s-a spus ca sunt nevoita sa renunt la un vis.. Am incercat sa par bine desi doar eu stiu cum ma simteam. De obicei sunt o persoana cat se poate de pozitiva insa atunci aveam o stare foarte proasta, ziua urmatoare cand ma intorceam mi-a tot fost rau si aveam un gol mare si urat in stomac, gandurile mele erau negative asa ca in zilele urmatoare (doua cred) toate mi-au mers prost (obisnuim sa spunem asta cand lucrurile nu ies asa cum ne-am dori). In ciuda acestor lucruri n-am varsat o lacrima si nu m-am plans nimanui (cum poate as fi facut inainte), asta doar pentru ca mi-am schimbat starea de spirit, am incercat sa gandesc din nou pozitiv pana cand mi-a iesit dar mai ales deoarece mi-am adus aminte ca Totul depinde de mine si de felul in care vad lucrurile. De curand am citit o carte in care autoarea spunea cum ca daca avem ganduri negative atragem in viata noastra alte ganduri, intamplari, persoane negative sau care ne “ajuta” sa amplificam starea noastra. Nu vreau sa dau vina pe asta pentru ceea ce mi s-a intamplat in continuare insa cred in lucrurile de genul si stiu ca au legatura. Ar fi bine ca preventiv sa ne pastram gandurile de bine indiferent de ce se intampla cu noi . Cum ar fi fost sa stau si sa astept ca familia, prietenii ori vreun print din poveste sa vina si sa ma faca sa ma simt bine, sa ma faca fericita, sa imi rezolve problemele? Poate si acum as fi fost in acceasi situatie sau chiar mai rau. Eu insumi sunt cel mai bun prieten si cel mai mare dusman al meu, iar la fel sunteti si voi. Totul depinde noi dragii mei, de fiecare in parte, o sa repet asta pana o sa ne intre bine in cap tuturor.

A doua oara am fost in Mamaia. Cand eram mai mica imi pasa ce credeau ceilalti despre mine sau despre ceea ce faceam si de multe ori ma opream din a face ce imi doream, dar acum cat de mult ma bucur ca am scapat de povara asta. Oricat ati spune voi ca “nu, mie nu-mi pasa ce cred ceilalti” sunt sigura ca a fost macar o perioada in viata voastra cand va pasa si voua. Stand pe plaja mi-am dat seama care e unul dintre motivele pentru care facem asta. Era in apropiere o fetita care nu vroia sa intre in apa pentru ca “ e apa rece, sunt alge, ma inteapa scoicile” asa ca adultii din jur i-au spus “ Rade baietelul de tine, e mai mic decat tine si sta in apa” , era un baietel cu un colac care statea in mare cu mama lui , si el chiar a ras cand a auzit. Pana la urma fetita a intrat si nu mai vroia sa iasa din mare la cat de mult ii placea. Tuturor ni s-a spus cand eram mici “ Nu mai fa asta, rade lumea de tine” sau “ Ce spun vecinii, lumea de pe strada cand vad ca tu..”. Adultii vor sa educe copii de langa ei prin exemple de genul (am observat ca si eu mai fac asta cu copilasii) insa nu isi dau seama ca in felul acesta ei doar ii fac pe micuti sa actioneze in functie de parerea altora, incercand sa ii faca multumiti. Chestia cu “Rade baietelul de tine” a facut-o pe fetita sa intre in apa si totul a fost bine pe moment, insa mai tarziu e posibil ca ea sa se gandeasca daca e bine ceea ce vrea sau ceea ce nu vrea sa faca, daca o sa rada cineva de ea pentru alegerea facuta. Cu totii avem copilasi prin jur, fie ei frati, nepoti, verisori, vecini etc., iar cand ajungem sa petrecem timp cu ei il mai folosim pe “Rad copii de tine ca plangi” pentru ca asa “am fost invatati”, si dupa cum am spus e posibil ca ei sa se opreasca pe moment insa le facem rau pentru mai incolo. Eu una o sa incerc cat de mult pot sa inlocuiesc asta si sa conving copilul prin metode mai putin “distructive”. Incercati si voi? :)