La sfarsitul lui 2011 am cerut provocari de la cateva persoane. Am primit multe, unele care m-ar ajuta sa imi indeplinesc cateva vise, unele care m-ar face sa fiu plina de adrenalina iar unele foarte ciudate si costisitoare. Pana acum am facut cateva din ele dar sper ca pana la sfarsitul anului sa duc la bun sfarsit cel putin jumatate din ele.
Cu cateva seri in urma un prieten m.a intrebat cum stau cu provocarea lui: “Sa faci tot ce nu ai facut anul asta. Sa fii fericita e adevarata provocare.” I-am raspuns ca incerc sa fiu fericita in fiecare zi, si asa mi se pare corect ca sa o pot indepli, nu sa fiu intr-o zi fericita maxim iar apoi.. I-am spus ca asa trebuie sa faca si el si mi-a raspuns “dar nu vreau sa fiu in fiecare zi deoarece nu o sa mai simt diferenta... sti cum e... daca te obisnuiesti sa fi fericit cand o sa fi trist o sa te simti rau... asa ca am o stare neutra... nici trist nici fericit...” Dar daca nu te simti rau cum iti dai seama cand esti fericit? Cum faci tu diferenta? Nu spun ca el gandeste gresit si nici ca eu corect, fiecare are propria viziune asupra lumii. Nu trebuie sa iti fie frica de suferinta iar eu personal prefer ca atunci cand e de suferit sa o fac deoarece avem nevoie de toate in viata, mai ales ca eu cred ca „Totul se intampla cu un motiv”, iar suferinta ne ajuta sa fim mai puternici, dar totusi sa nu abuzam de ea crezand ca astfel vom deveni din ce in ce mai puternici. Iar atunci cand sunt fericita vreau sa topai si sa fac ce imi vine mie in minte pt a profita cat mai mult de acest sentiment si eventual sa il amplific. Insa nu mereu avem un motiv de a sarbatori asa ca fericirea trebuie cultivata in fiecare zi si cum imi spusese o prietena “sa ne facem prezentul frumos ca sa avem viitorul asigurat”. Cunosc persoane care sunt triste cand ceilalti nu le ofera atentia si iubirea de care au nevoie insa eu sunt de parere ca doar de noi depinde starea noastra de fericire, sunt si factori externi care ne pot influenta sa nu fim tocmai bine dar noi decidem cum vedem lucrurile si ce alegem, daca vedem partea plina sau partea goala a paharului.
Spun ca ne-o putem crea pentru ca noi alegem daca ne enervam si ne pierdem rabdarea repede facandu-i si pe ceilalti nefericiti sau putem incerca sa fim calmi si sa avem alta atitudine in fata problemelor si a celor care vor sa ne vada nefericiti. Imi aduc aminte ca intr-o seara m-a enervat cineva destul de rau pana mi-a schimbat starea si la sfarsit mi-a spus “am facut-o intentionat, prea erai tu fericita”. Respectiva persoana nu are nicio vina, eu sunt cea care am lasat-o sa faca asta insa cum am terminat de vorbit am revenit la starea mea initiala de fericire. De cele mai multe ori fericirea mea nu depinde de ceilalti, vine din interiorul meu si imi pare rau cand e tulburata. A fost o perioada cand ma suparam pe oricine din orice si tare trista mai eram, mai ales ca asteptam ca ei sa schimbe ceva si eram intr-un fel dependent de ceilalti, dar apoi am incercat sa ii inteleg pe oameni si sa ii iubesc asa cum sunt, iar acum fac asta usor mai ales ca stiu la ce sa ma astept de la ei asa ca nu ma mai iau prin surprindere. Plus ca atunci cand ma deranjeaza ceva sau imi face cineva faze incerc sa le spun (mai am putin de lucrat la capitolul asta) si sa ii iert, nu pentru ei cat pentru mine, ca sa nu traiesc cu sufletul incarcat. Acesta e doar un mod in care ma “autofericesc” :)).
Dacă aş fi aşteptat ca ceilalţi să-mi dea dreptul să exist, astăzi nici nu m-aş fi născut, zicea Shopenhauer. La fel si in cazul fericirii, daca asteptam ca ceilalti sa vina sa ne lumineze viata si sa ne faca fericiti o sa primim doar firimituri.
Si cel mai important lucru e ca fericirea se afla in lucrurile marunte ,e o stare de a fi iar asa cum stim cu totii, nu e o destinatie ci e calatoria in sine.
Alegerea e a ta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu